Cea mai mare investiție aeroportuară a României pășește în faza de proiectare

Un terminal dimensionat pentru 30 de milioane de pasageri anual

Noul terminal de pasageri va ocupa o suprafață de aproximativ 176.000 de metri pătrați și va fi capabil să proceseze un trafic anual estimat la 30 de milioane de pasageri în 2040. La orele de vârf, capacitatea va atinge 6.500 de pasageri pe oră, o cifră care va tripla performanța actuală. Terminalul existent poate gestiona în prezent aproximativ 2.300 de pasageri pe oră în condiții de trafic de vârf, conform Companiei Naționale Aeroporturi București.

Etapa de proiectare va dura maximum doi ani, iar construcția terminalului este estimată la trei ani și jumătate. Contractul a fost atribuit asocierii Leviatan Design (lider) și Ubitech Construcții, cu contribuția mai multor subcontractanți și parteneri de specialitate. Valoarea serviciilor de proiectare și asistență tehnică se ridică la aproximativ 18,4 milioane de euro. Angajamentul total se întinde pe 10 ani și jumătate, inclusiv cinci ani de asistență tehnică în perioada de garanție.

Facilități moderne și capacitate de procesare sporită

Terminalul va integra minimum 48 de standuri noi de parcare pentru aeronave și cel puțin 20 de punți de îmbarcare. Proiectul prevede sisteme de ultimă generație pentru manipularea bagajelor, echipamente avansate de control de securitate și soluții de comunicare cu pasagerii prin platforme digitale și semnalizare intuitivă. Iluminarea ambientală, acustica și climatizarea vor respecta standardele europene de confort și eficiență energetică.

Vor fi amenajate saloane de protocol pentru clienții companiilor aeriene, alături de zone comerciale și de alimentație publică dimensionate conform recomandărilor Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA) pentru nivel optim de serviciu. Spre deosebire de terminalele tradiționale, noul terminal va include zone dedicate pentru operatorii low-cost, asigurând fluxuri separate și eficiente de îmbarcare și debarcare.

Conectivitate multimodală și infrastructură periferică

Proiectul nu se limitează la clădire, ci include o rețea complexă de drumuri de rulare pentru aeronave, căi de acces în zona publică (unde ajung pasagerii) și în zona operațională a pistei, precum și pasaje supraterane și subterane care vor conecta terminalul nou cu facilitatea existentă. Legătura cu rețeaua rutieră va include conexiuni la Autostrada A0 Nord și la drumurile județene din zonă.

Pe latura mobilității publice, noul terminal va dispune de stații dedicate pentru transportul în comun, autocare și servicii de taxi, transformând Otopeni într-un nod multimodal de transport. Această conectivitate va facilita accesul pasagerilor din București și din regiunea Capitalei, consolidând rolul Aeroportului Henri Coandă ca principalul hub aerian al țării.

Etapizare și impactul asupra mobilității aeriene

Realizarea noului terminal va fi executată modular, permițând punerea în funcțiune etapizată a secțiunilor terminalului. Această strategie va minimiza perturbațiile asupra operațiunilor aeriene în curs și va asigura o tranziție ușoară de la terminalul actual la noile facilități. Proiectul urmează să susțină creșterea viitoare a traficului aerian pe aeroportul bucureștean, aliniindu-se la previziunile privind o expansiune semnificativă a cererii de transport aerian în regiunea Europei Centrale și de Est.

Investiția în infrastructura aeroportuară reflectă angajamentul României față de modernizarea conectivității aeriene și competitivitatea în contextul pieței europene de aviație. Otopeni rămâne singurul aeroport internațional cu servicii comerciale cu rază lungă din București și principala poartă de intrare pentru turiști și oameni de afaceri care vizitează țara.