Mahnaz Mohammadi vine la București cu filmul ROYA, realizat clandestin în Iran
Regizoarea iraniană Mahnaz Mohammadi va fi prezentă pe 25 septembrie la București, la proiecția filmului ROYA, programată în competiția oficială a Bucharest International Film Festival – BIFF 2026. Filmul, inspirat din propria experiență de detenție, a fost realizat fără autorizație oficială, într-o perioadă în care cineasta avea interdicție de a mai face filme în Iran. Proiecția are loc de la ora 18:15, la Cinema Muzeul Țăranului.
Un film inspirat de detenția din Evin
ROYA urmărește o profesoară iraniană încarcerată pentru convingerile sale politice. Închisă într-o celulă de aproximativ trei metri pătrați, personajul trebuie să aleagă între o mărturisire televizată făcută sub constrângere și continuarea izolării. Filmul pornește de la experiența lui Mahnaz Mohammadi, care a fost închisă la Evin, o celebră închisoare din Teheran.
Filmul a avut premiera mondială la Festivalul Internațional de Film de la Berlin din 2026, în secțiunea Panorama. Producția este realizată de Germania, Cehia, Luxemburg și Iran și are o durată de 93 de minute. În distribuție se află actrița turcă Melisa Sözen, alături de Maryam Palizban, Hamid Reza Djavdan, Mohammad Ali Hosseinalipour și Bacho Meburishvili.
Regizoarea avea interdicție să mai filmeze
Mahnaz Mohammadi lucrează de peste două decenii în cinematografie, în special în zona documentarului. Este cunoscută și pentru activitatea sa de apărare a drepturilor femeilor. Parcursul profesional a fost marcat de arestări și detenție. A fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru acuzații privind securitatea națională și propagandă împotriva regimului, a petrecut câteva luni în închisoarea Evin, iar pașaportul i-a fost confiscat timp de zece ani, potrivit informațiilor publicate în catalogul Festivalului de Film de la Berlin. După lungmetrajul Son-Mother, lansat în 2019, nu i s-a mai permis oficial să regizeze filme în Iran.
Într-un interviu acordat The Guardian în 2026, Mohammadi a povestit că autoritățile i-au percheziționat locuința de mai multe ori și i-au confiscat materiale și echipamente. Pentru ROYA, cineasta a filmat scene exterioare în Iran fără autorizație. Scenele din închisoare au fost realizate la Tbilisi, în Georgia. Ea a explicat că preferă să nu spună cum a lucrat clandestin în Iran, pentru a nu-i expune pe colaboratori riscului de a fi arestați.
Filmările au continuat în condiții de risc
Într-un alt interviu, Mohammadi a relatat că locuința sa fusese percheziționată de serviciile de securitate, iar notițele și alte obiecte fuseseră ridicate ca probe. Experiențele respective au determinat-o să lucreze o perioadă în afara Iranului, inclusiv la scrierea scenariului. Filmările pentru ROYA au combinat ulterior material realizat în Iran cu producția desfășurată în Georgia.
Filmul este al doilea lungmetraj de ficțiune al regizoarei, după Son-Mother, care a avut premiera la Festivalul Internațional de Film de la Toronto în 2019. În 2025, Mohammadi a realizat și documentarul Beyond the Lies, despre reprimarea protestelor din Iran din noiembrie 2019.
La BIFF 2026, ROYA face parte din competiția oficială, alături de alte șapte lungmetraje. Ediția a XXII-a a festivalului se desfășoară la București între 18 și 27 septembrie, la Cinema Muzeul Țăranului Român, DeGalben și Apollo111.
Jurnalist
Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.