Prima strategie europeană pentru turism

Destinațiile cer un rol mai important în decizie

Orașele europene cer o implicare mai puternică în definirea politicilor turistice, argumentând că ele gestionează direct impactul fluxurilor de vizitatori. Eurocities subliniază că deciziile privind turismul nu pot fi luate fără implicarea destinațiilor, deoarece acestea sunt cele care resimt efectele supraaglomerării, presiunii asupra infrastructurii și schimbărilor climatice.

Exemplele locale indică deja o schimbare de abordare. Orașe precum Cork sau Dubrovnik pun accent pe calitatea vieții rezidenților, nu pe creșterea numărului de turiști. Aceste inițiative reflectă o tendință mai largă de a muta accentul de la volum la echilibru.

Boom turistic, efecte inegale

Datele prezentate de Comisia Europeană arată amploarea fenomenului: Europa a atras 758 de milioane de vizitatori în 2024, generând aproximativ 807 miliarde de euro și susținând peste 20 de milioane de locuri de muncă. Turismul reprezintă circa 7% din valoarea adăugată brută a UE. La nivel european, datele pentru 2025 nu au fost încă publicate.

Cu toate acestea, creșterea este inegal distribuită. Unele regiuni sunt suprasolicitate, în timp ce altele rămân subdezvoltate turistic. Vârfurile sezoniere accentuează aceste dezechilibre, punând presiune pe infrastructură, resurse și locuințe.

Prima strategie europeană pentru turism

În acest context, Comisia Europeană pregătește prima strategie dedicată turismului, cu accent pe sustenabilitate și bunăstarea comunităților. Inițiativa, anunțată de comisarul Apostolos Tzitzikostas la Global Tourism Forum, urmărește să echilibreze creșterea economică cu protecția mediului și a patrimoniului cultural.

Strategia propune măsuri pentru adaptarea la schimbările climatice, gestionarea resurselor și diversificarea ofertei turistice. De asemenea, vizează reducerea presiunii asupra destinațiilor populare și dezvoltarea unor alternative regionale.

Deși UE nu are competențe directe în domeniul turismului, influențează sectorul prin politici conexe, inclusiv în transport, mediu și digitalizare. Inițiative precum ReFuelEU Aviation ar putea avea impact direct asupra costurilor și dinamicii călătoriilor.

Începând din 2025, furnizorii de combustibil trebuie să includă cote minime de combustibili sustenabili pentru aviație (SAF), de la 2%, cu o creștere progresivă până la 70% în 2050, măsură care vizează reducerea emisiilor, dar care poate influența prețul biletelor și structura pieței transportului aerian. Sunt alternative mai puțin poluante la kerosenul tradițional, produse din surse precum deșeuri, biomasă sau combustibili sintetici.

 Ghiduri virtuale și soluții reale

Digitalizarea și inteligența artificială sunt văzute ca instrumente esențiale pentru gestionarea fluxurilor turistice. Exemple precum platforma CityMe din Dublin arată cum tehnologia poate îmbunătăți experiența turistică. Aplicația folosește un ghid virtual bazat pe inteligență artificială care oferă informații despre atracții, istorie și cultură locală într-un stil inspirat de umorul specific orașului. CityMe propune tururi audio ghidate, funcționând ca un narator personal și oferă recomandări care includ atât obiective consacrate, cât și locuri mai puțin cunoscute. Ghidajul este activat prin GPS și furnizează informații relevante în timp real, pe măsură ce utilizatorii se deplasează prin oraș.

În paralel, orașele solicită sprijin financiar și legislativ mai clar din partea UE pentru a implementa soluții sustenabile, inclusiv investiții în infrastructură și locuire.

De la cantitate la echilibru

Mesajul comun al instituțiilor europene și al autorităților locale este că succesul turismului nu mai poate fi măsurat doar în numărul de vizitatori. Accentul se mută spre impactul asupra comunităților, stabilitatea economică pe termen lung și protecția mediului.

Noua strategie europeană încearcă să răspundă acestor provocări, dar eficiența sa va depinde de colaborarea dintre nivelul european și cel local. Orașele insistă că fără implicarea directă a destinațiilor, politicile riscă să rămână deconectate de realitățile din teren.