Reguli de călătorie și sănătate: Tot ce trebuie să știi înainte să pleci în vacanțe exotice

O vacanță sigură trece prin medicina de călătorie

Medicina de călătorie nu este doar o formalitate, ci o necesitate pentru a ne asigura că experiența turistică nu este compromisă de probleme de sănătate neprevăzute. Dr. Andreea Căpîlna, medic primar boli infectioase si epidemiologie, Doctor în Științe Medicale, explică în exclusivitate pentru stiridinturism.ro ce avem de făcut înainte să plecăm într-o vacanță:

“În principiu, călătoriile pot expune călătorii la agenți infecțioși mai puțin întâlniți, față de care imunitatea și memoria imunitară să fie insuficiente sau ineficiente, deoarece imunitatea se formează fie prin expunere la agentul infecțios, fie prin vaccinare. Din punct de vedere al riscului, există anumite regiuni considerate <<de atenție >>, însă riscul există în orice situație și în orice țară, inclusiv în țări considerate cu un nivel de igienă corespunzător. Ca urmare, precauțiunile de transmitere trebuie aplicate consecvent (igiena mâinilor, igiena alimentară, respiratorie, înot, prevenirea înțepăturilor de insecte, comportamentul sexual responsabil, profilaxia medicamentoasă, vaccinarea etc), tocmai pentru ca momentul călătoriei să rămână unul plăcut - acesta fiind scopul medicinei de călătorie ».

Astfel, scopul principal al acestei ramuri medicale denumite "medicina călătoriei" este protecția celor care călătoresc în fața unor agenți patogeni necunoscuți sistemului lor imunitar.

Destinații de vacanță cu risc ridicat pentru sănătate: unde merg românii și la ce se expun

Atunci când alegem destinații îndepărtate, riscurile variază semnificativ în funcție de continent:

• Africa: Există riscuri majore de infecții digestive prin consum de apă și alimente necorespunzătoare, infecții respiratorii (în special în centura meningococică - Africa sub-Sahariană) și boli transmise prin înțepături sau pe cale sexuală.
• Asia (Sud, Sud-Est și Centru): Prezintă un risc ridicat de rujeolă, febră Dengue, infecții bacteriene și infecție HIV.
• America de Sud: Sunt raportate frecvent cazuri de febră galbenă, febră Dengue, Chikungunya, Zika, malarie și rujeolă.
• Europa și America de Nord: Nici aceste zone nu sunt lipsite de pericole. În Europa, România ocupă primul loc la creșterea cazurilor de rujeolă, fiind raportate și infecții meningococice sau boli transmise de căpușe și țânțari. În America de Nord se observă o creștere a cazurilor de gripă și rujeolă.

Cum arată planul de prevenție înainte de călătorie

Înainte de a profita de oferte last-minute sau de a pleca într-un sejur exotic, este recomandat un consult medical cu minimum 3-4 săptămâni înainte de plecare. Acest interval este necesar pentru ca analizele sau vaccinările administrate înainte de plecare să devină eficiente.

Conform medicului Andreea Căpîlna, prevenția bolilor infecțioase ce pot fi contractate în țări exotice este un proces detaliat, căruia este bine să îi acordați cel puțin la fel de multă atenție pe câtă acordați bagajelor sau informațiilor despre condițiile meteo în regiunile unde veți călători:

“Prevenția presupune explicarea, detaliat și țintit, a principalelor afecțiuni ce pot perturba călătoria, a sursei de infecție și a modului de transmitere și mai ales a modalităților practice de evitare : igienă, alimente, apă, vaccinare, profilaxie medicamentoasă, contact cu animale, prevenirea înțepăturilor de insecte, comportamente la risc. De asemenea, este explicată și modalitatea de tratament, în cazul anumitor boli infecțioase, călătorul și medicul discutând împreună despre un mic kit de urgență, disponibil în caz de nevoie."

Pe lângă bolile acute, discuția include și gestionarea medicației cronice, adaptarea la diferențele de fus orar și măsurile de profilaxie pentru zboruri lungi sau activități precum hiking la altitudine și scufundări.

Simptome la întoarcere: când trebuie să mergi urgent la medic

Monitorizarea sănătății nu se termină odată cu aterizarea pe aeroporturile din România. Există simptome clare care necesită asistență medicală imediată la întoarcere:

"Orice simptom de boală infecțioasă, de tipul febră, frisoane, dureri musculare, articulare, cefalee, grețuri, icter, vărsături, leziuni nou apărute cutanate, astenie, simptome respiratorii, digestive (scaune modificate, cu sânge sau alte elemente patologice) sau urinare, scădere în greutate sunt simptome care ar trebui să ne trimită la medicul de boli infecțioase", explică dr. Andreea Căpîlna.

Din cauza perioadelor de incubație variate, supravegherea trebuie să continue timp de 2-4 săptămâni după întoarcere, putând ajunge până la 6 luni în cazul expunerilor la risc crescut.