Cum ar funcționa facilitatea
Proiectul B616/2026 completează articolul 25 din Codul fiscal. Firmele care acordă vouchere de vacanță angajaților ar putea scădea valoarea acestora direct din impozitul pe profit, în limita aplicabilă sponsorizărilor și actelor de mecenat.
Plafonul se calculează luând în considerare două valori: 20% din impozitul pe profit și 0,75% din cifra de afaceri. Se aplică valoarea mai mică. Sumele destinate voucherelor și cele folosite pentru sponsorizări ar împărți același plafon, astfel încât cheltuielile cu vacanțele salariaților ar reduce suma care ar mai putea fi scăzută din impozit pentru sponsorizări.
Diferența față de regimul actual este importantă: în prezent, cheltuielile cu voucherele acordate potrivit legii se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil. Proiectul propune reducerea directă a impozitului de plată.
Ce prevede pentru salariați
Documentul stabilește că voucherele vizate de facilitate pot fi folosite numai pentru servicii turistice cumpărate în România. De asemenea, prevede o valoare nominală maximă de 1.600 de lei pentru „un voucher de vacanță”. Formularea se referă la un voucher, fără să stabilească explicit un plafon anual de 1.600 de lei pentru fiecare salariat.
În sectorul public, voucherele acordate în 2026 valorează 800 de lei anual pentru personalul cu salariul de bază net de cel mult 6.000 de lei, potrivit legii.
Companiile private pot acorda și în prezent vouchere de vacanță, în limita anuală a șase salarii minime brute pentru un angajat. Noul proiect urmărește să schimbe avantajul fiscal al angajatorului. Facilitatea propusă privește plătitorii de impozit pe profit, nu și firmele care plătesc impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
Un proiect anterior a fost respins de Senat
O inițiativă depusă la 29 aprilie 2026 urmărea tot scăderea voucherelor de vacanță din impozitul pe profit, până la 20% din impozitul datorat. Senatul a respins-o la 23 septembrie, iar proiectul, înregistrat la Camera Deputaților ca PL-x 613/2026, se află încă la comisii.
Guvernul a transmis un punct de vedere negativ asupra primei inițiative, invocând efectele asupra veniturilor bugetare și probleme de corelare cu legislația fiscală. Noua propunere introduce explicit plafonul comun cu sponsorizările și limita nominală de 1.600 de lei.
Pentru B616/2026, Senatul a cerut avize mai multor instituții pe 9 noiembrie, inclusiv Consiliului Fiscal și Consiliului Legislativ, și a solicitat un punct de vedere Guvernului. Proiectul se află în dezbatere, noile prevederi nu au intrat în vigoare.
Ce fac alte țări europene
În Franța, angajatorii și salariații contribuie împreună la cumpărarea voucherelor de vacanță. Firmele mici pot beneficia de scutiri de contribuții sociale și de deducerea cheltuielilor din profitul impozabil. Spre deosebire de proiectul românesc, sistemul francez nu presupune scăderea directă a valorii voucherelor din impozitul pe profit.
În Slovacia, angajatorii cu cel puțin 50 de salariați sunt obligați, la cererea lucrătorilor eligibili, să acopere 55% din cheltuielile pentru vacanțe în țară, până la 275 de euro anual. Salariatul trebuie să aibă cel puțin doi ani vechime continuă la angajator, iar sejururile turistice trebuie să includă minimum două nopți de cazare. Din 2025, sprijinul poate fi folosit și pentru vacanțele părinților angajatului.
În Ungaria, companiile pot alimenta cardul SZÉP, utilizat pentru cazare, restaurante și activități recreative. În 2026, firmele pot acorda până la 450.000 de forinți anual pentru fiecare salariat, în condițiile legii, plătind taxe de 28% din valoarea acordată, mai mici decât cele aferente salariilor obișnuite. Pentru sumele care depășesc plafonul, taxarea crește la 33,04%.
În România, voucherele de vacanță sunt emise de Edenred, Pluxee și Up România, trei operatori cu legături cu grupuri franceze, care administrează și alte beneficii extrasalariale, precum tichetele de masă și cele cadou.