Pompierii români, în prima linie a protecției civile europene

Un an cu peste 669.000 de hectare arse

Potrivit comunicatului Comisiei Europene, incendiile de vegetație au distrus în 2026 peste 669.000 de hectare în Europa, suprafață mai mare decât cea înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut. 2025 a fost cel mai distructiv sezon de incendii din istoria UE: 1.079.538 de hectare arse în 25 de state membre, aproape dublu față de media anilor 2006–2024, conform analizei Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene. Inundațiile produc, la rândul lor, pierderi economice estimate la 8,6 miliarde de euro pe an în UE.

România a resimțit direct aceste fenomene în septembrie 2024, când furtuna Boris a adus peste 150 de litri de apă pe metru pătrat în mai puțin de 24 de ore în județele Galați și Vaslui. În localități precum Cudalbi, Pechea sau Slobozia-Conachi, apa a atins 1,5–2 metri.

Misiunea din Franța: Pontevès, Brignoles, Correns

În vara acestui an, România a trimis în Franța un modul specializat în stingerea incendiilor de pădure (RO GFFF-V), în cadrul programului european de pre-poziționare finanțat de Comisia Europeană. Primul contingent de 40 de pompieri a plecat pe 28 iunie, cu autospeciale de 3.000 și 10.000 de litri, o cisternă de 30.000 de litri, o dronă și o autospecială de comunicații radio, potrivit IGSU. Un al doilea schimb a preluat misiunea pe 16 iulie, iar la cererea autorităților franceze, transmisă prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE, România a prelungit participarea cu două săptămâni, până la jumătatea lunii august, cu un al treilea contingent.

Pompierii români au acționat în departamentul Var, integrați în dispozitivul coordonat de autoritățile franceze. La Pontevès au participat la limitarea propagării focului și la lichidarea focarelor active, la Brignoles au protejat locuințele de lângă frontul de incendiu, iar la Correns au intervenit cu întreg efectivul, împărțiți în două sectoare, alături de elicoptere și avioane de stingere, informează IGSU. La final, salvatorii au primit desene și mesaje de mulțumire de la copiii din comunitățile locale.

Grecia: șase săptămâni lângă Atena

Al doilea front a fost Grecia, unde România a participat între 1 august și 15 septembrie la programul de pre-poziționare organizat de DG ECHO, cu trei contingente succesive de câte 40 de pompieri, cu baza la Nea Makri, la 25 km nord-est de Atena. Alături de echipele elene, modulul românesc a intervenit noaptea la incendiul din zona Veniza, în regiunea Attica, pentru a opri extinderea flăcărilor spre locuințe și a contribuit la evacuarea animalelor din zona afectată. În Grecia au fost pre-poziționate în 2026 și echipaje din Cehia, Franța și Republica Moldova.

La nivel european, peste 770 de pompieri din 14 țări au fost pre-poziționați în această vară în Cipru, Grecia, Italia, Franța, Spania și Portugalia, cu 22 de avioane și 5 elicoptere din flota rescEU în așteptare.

Cum funcționează mecanismele europene

Mecanismul de Protecție Civilă al UE, înființat în 2001 și activat de peste 880 de ori, permite unei țări depășite de o situație de urgență să solicite sprijin de la statele participante. Cererile ajung la Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgență (ERCC) din Bruxelles, care monitorizează riscurile permanent și distribuie solicitările prin platforma CECIS către punctele naționale de contact, în cazul României IGSU.

rescEU este rezerva strategică a mecanismului: avioane și elicoptere de stingere, echipamente medicale și alte mijloace finanțate de UE. Primul elicopter al flotei permanente rescEU, un S-70 Black Hawk, a fost livrat României în decembrie 2025 și a fost folosit operațional pentru prima dată în acest sezon, în Serbia.

Serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență oferă cartografiere prin satelit și avertizare timpurie, inclusiv prin Sistemul European de Informare privind Incendiile de Pădure (EFFIS). Exercițiile EU MODEX sunt simulări la scară reală în care echipe din mai multe țări își testează procedurile și interoperabilitatea.

Marian Rusu, pompier și ofițer de legătură din Timiș, participă de cinci ani la astfel de exerciții și, în misiunile europene, coordonează comunicarea dintre autoritățile locale și echipele de intervenție. Pentru perioada 2021–2027, mecanismul are un buget de 3,6 miliarde de euro.