Via Transilvanica: 120.000 de drumeți în 2025
Traseul de lungă distanță care traversează România pe diagonală a înregistrat anul trecut 120.000 de drumeți — o cifră care reflectă o creștere constantă față de anii anteriori și care transformă Via Transilvanica dintr-un proiect de nișă într-un produs turistic cu vizibilitate internațională. Datele apar într-un interviu acordat pentru StiridinTurism.ro de Alin Ușeriu, cofondator al Asociației Tășuleasa Social, organizația care a inițiat și gestionează proiectul. „Acesta a fost un proiect de care țara avea nevoie. Oamenii îl așteptau", spune Ușeriu.
De la 1.400 la 1.600 de kilometri
Lansat oficial în octombrie 2022, traseul conecta inițial Mănăstirea Putna (județul Suceava) cu Drobeta-Turnu Severin (județul Mehedinți) pe o distanță de 1.400 de kilometri, traversând șapte regiuni istorice și zece județe. Între timp, lungimea a ajuns la aproximativ 1.600 de kilometri, pe măsură ce asociația a continuat să extindă ruta.
Jalonarea traseului rămâne una dintre caracteristicile sale distinctive. „Avem un element unic de semnalizare: bornele kilometrice din andezit, sculptate individual, care probabil constituie cea mai lungă expoziție de sculptură în aer liber", explică Ușeriu în interviu.
Vizibilitate internațională
La începutul lui 2026, Via Transilvanica a fost inclusă pe locul 23 în lista celor 51 de destinații recomandate de revista britanică The Times pentru anul în curs — o prezență în presa internațională care a generat interes din afara granițelor.
Traseul apare și în ghiduri de drumeție internaționale (FarOut, National Geographic) și a fost inclus în lista „Not Hot" a companiei Intrepid Travel pentru 2026 — o distincție acordată destinațiilor autentice, încă neasaltate de turismul de masă.
Potrivit estimărilor Asociației Tășuleasa Social, între 60.000 și 90.000 de drumeți parcurseseră cel puțin o porțiune din traseu în 2024 — cifra de 120.000 consemnată pentru 2025 marchează o accelerare vizibilă. Aproximativ 12–15% dintre drumeți sunt străini, din 61 de țări diferite.
Impactul în comunitățile locale
„Via Transilvanica trece prin 400 de comunități, majoritatea din mediul rural, și le dă viață, pentru că dintr-o dată există oportunități de a dezvolta mici afaceri locale", spune Ușeriu. „Această legătură umană, dintre drumeți și localnici, este cea mai valoroasă consecință a proiectului acesta."
Proiectul nu s-a limitat la infrastructura de drum. În martie 2026, Tășuleasa Social a lansat „Acceleratorul de întreprinderi sociale pe Via Transilvanica" — un program care oferă training, mentorat și granturi de până la 8.000 de euro pentru inițiative dezvoltate de locuitori din localitățile aflate pe traseu. Obiectivul declarat: sprijinirea a zece întreprinderi sociale.
În paralel, asociația a prezentat în decembrie 2025 un prototip de „Modul de găzduire pe Via Transilvanica" — un standard de ospitalitate rurală gândit pentru zone fără infrastructură turistică dezvoltată.
Planuri de extindere
Asociația lucrează la un plan pe 20 de ani, care prevede extinderea spre toate zonele istorice ale României. „Anul trecut am început să ne extindem în județul Brașov", spune Ușeriu, adăugând că extinderea se va produce „atunci când vom avea resursele necesare și când tot mai mulți oameni și companii care gândesc la fel ca noi o să se alăture în mod activ acestui proiect".
Pentru 2026, prioritatea declarată este consolidarea, nu expansiunea. „Anul 2026 pentru Via Transilvanica este despre siguranță și despre comunitate", spune Ușeriu. Traseul se află totodată într-un proces de omologare oficială, în baza Legii nr. 288/2024 privind traseele pedestre de interes național — lege inspirată direct din experiența proiectului.
Traseul trece prin 12 situri înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO și traversează zone rurale în care turismul de drumeție a început să genereze activitate economică — cazare, alimentație, ghidaj și meșteșuguri locale.
Jurnalist
Sunt Ion-Oroles Manolache, jurnalist și fotoreporter. Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.