Turcia a recuperat din Statele Unite 100 de obiecte de patrimoniu, provenite din mai multe situri arheologice ale Anatoliei. Artefactele au fost prezentate pe 2 noiembrie 2026, la Muzeele de Arheologie din Istanbul, unde a fost inaugurată și expoziția „No Escape: Boubon”, dedicată unor statui romane din bronz recuperate după decenii.
La eveniment au participat ministrul turc al Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, și Matthew Bogdanos, procuror adjunct în Manhattan, care coordonează investigații privind traficul cu antichități.
În mai 2026, autoritățile turce au intervenit după ce o casă de licitații americană a pus în vânzare obiecte de origine anatoliană. Documentele transmise procurorilor din New York și anchetatorilor americani au contribuit la oprirea vânzării și la recuperarea pieselor. Transportul artefactelor în Turcia a fost asigurat de Turkish Airlines.
Unul dintre principalele loturi repatriate cuprinde 40 de obiecte din Horoztepe, sit aflat în provincia Tokat, în nordul Turciei. Datate între 2300 și 2000 î.Hr., acestea includ instrumente muzicale ceremoniale, arme și vase metalice. Proveniența lor a fost stabilită prin confruntarea cercetărilor arheologice cu documente despre săpăturile clandestine din 1953 și istoricul colecțiilor în care au ajuns ulterior.
Alte 44 de piese sunt plăci arhitecturale din teracotă, provenite din Düver, în provincia Burdur. În Antichitate, asemenea elemente erau utilizate la acoperișuri și pentru decorarea clădirilor. Muzeul J. Paul Getty din Los Angeles anunțase încă din iunie 2026 inițierea returnării fragmentelor, achiziționate între 1977 și 1979.
Recuperarea completează restituiri anterioare de piese din Düver, în 2022, 2024 și 2025, din Statele Unite și Danemarca. Autoritățile turce pregătesc un proiect prin care obiectele vor fi asociate cu fragmentele păstrate deja în colecțiile muzeelor din Istanbul. Între celelalte artefacte returnate se află un portret din orașul antic Aphrodisias, măști de teatru și statuete de zeițe. Un proces-verbal din 1976, întocmit după un furt la Aphrodisias, a ajutat la stabilirea provenienței portretului.
Expoziția inaugurată la Istanbul urmărește istoria unui alt grup de antichități, recuperate în etape. Ele provin din Boubon, oraș antic situat lângă satul İbecik, în districtul Gölhisar din provincia Burdur, în sud-vestul Turciei.
Boubon a aparținut unei alianțe de patru orașe din regiune, alături de Kibyra, Oinoanda și Balboura, înainte de integrarea în lumea romană. Pe teritoriul său se păstrează urme ale teatrului, agorei (piața publică a orașului), templelor și fortificațiilor. Așezarea se află pe un versant montan, la aproximativ 20 de kilometri sud de Gölhisar.
Locul central în povestea statuilor îl ocupă Sebasteionul, sanctuar închinat împăraților romani și membrilor familiei imperiale. Aici se aflau sculpturi monumentale din bronz, așezate pe socluri inscripționate. Aceste baze au devenit, mult mai târziu, dovezi pentru identificarea operelor ajunse în colecții străine.
În anii 1960, săpăturile ilegale de la Boubon au dus la scoaterea din sit a unor sculpturi și la dispersarea fragmentelor lor în mai multe țări. Expoziția reunește piese asociate împăraților Lucius Verus, Septimius Severus, Caracalla și Marcus Aurelius.
Arheologul Jale İnan a pus bazele identificării provenienței statuilor, comparând inscripțiile și soclurile de la Boubon cu opere aflate în străinătate. Investigațiile au inclus ulterior mărturii ale localnicilor, fotografii de arhivă și documente muzeale. Cercetările jurnalistului turc Özgen Acar și ale unor reporteri de la The New York Times au contribuit la menținerea cazului în atenția publică.
În cazul statuii atribuite lui Marcus Aurelius, experții au comparat forma picioarelor cu urmele de pe soclul antic și au examinat compoziția solului și izotopii de plumb. Sculptura fără cap, aflată timp de decenii la Cleveland Museum of Art, a revenit în Turcia în iulie 2025, înaintea deschiderii actualei expoziții.
Cercetările continuă și la Boubon: săpăturile arheologice au fost reluate în 2023 și se desfășoară sub coordonarea Muzeului de Arheologie din Burdur.
Despre autor
Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.
Abonează-te la newsletter
Prin abonare, ești de acord cu politica de confidențialitate.
Citește în continuare
Lansarea în cinematografe a filmului „Odiseea", regizat de Christopher Nolan, readuce în atenția publicului geografia descrisă în epopeile lui Homer. În apropierea orașului Çanakkale din nordul Mării Egee se află situl arheologic atribuit cetății antice Troia, inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO din 1998.
