Știri din Turism

Turcia la 103 ani și vacanțele românilor

Turcia marchează joi, 29 octombrie, 103 ani de la proclamarea republicii. În 2025, țara a înregistrat peste 1,17 milioane de intrări ale vizitatorilor români, însă în primele opt luni din 2026 numărul acestora a scăzut cu 6,3%. Antalya, Istanbulul și stațiunile de la Marea Egee rămân repere ale vacanțelor, alături de gastronomie și cumpărăturile din bazare.

Ion Oroles Manolache

De Ion-Oroles Manolache

3 minute de citit

Istanbul
Turnul Galata și steagul Turciei, în panorama Istanbulului.

Republica, proclamată în 1923

La 29 octombrie 1923, Adunarea Națională a proclamat republica, iar Mustafa Kemal Atatürk a devenit primul președinte al Turciei. Ziua Națională a Turciei este cunoscută local drept Ziua Republicii. Aniversarea este sărbătoare legală. În 2026, ceremoniile oficiale au inclus vizita la Anıtkabir, mausoleul din Ankara unde este înmormântat Kemal Atatürk. Complexul memorial este unul dintre principalele locuri ale ceremoniilor naționale. În orașe sunt organizate parade, concerte și manifestări publice. Drapelele turcești apar pe clădiri și în piețe, iar în unele localități sunt programate focuri de artificii.

Mai puține intrări din România în 2026

În 2025, Turcia a înregistrat 1.174.607 intrări ale vizitatorilor cu cetățenie română, față de 1.173.358 în 2024 și 990.005 în 2023, potrivit datelor Ministerului turc al Culturii și Turismului. Evoluția arată o creștere puternică între 2023 și 2024, urmată de o stabilizare.

Pentru ianuarie–august 2026, statistica consemnează 782.714 intrări ale vizitatorilor cu cetățenie română, comparativ cu 835.516 în aceleași luni din 2025: o scădere de 6,3%. România ocupa locul al zecelea între piețele de proveniență ale vizitatorilor străini. Cifrele măsoară intrări la frontieră după cetățenie, inclusiv deplasări de scurtă durată, nu reprezintă doar persoanele aflate în concediu.

Antalya și litoralul Egeei

Antalya rămâne principalul reper al sejururilor de plajă comercializate în România. Pe această coastă, familiile caută hoteluri all-inclusive, piscine și activități pentru copii în Belek, Lara sau Side. Alanya și Kemer propun și ele variante de cazare și excursii, iar din regiune se pot vizita orașe antice și peisaje montane. Pentru sezonul aprilie–noiembrie 2026, Christian Tour a anunțat 495 de zboruri charter către Antalya, din 15 aeroporturi românești.

Datele Direcției de Cultură și Turism din Antalya indică 332.235 de sosiri ale vizitatorilor români în ianuarie–septembrie 2026, față de 395.974 în aceeași perioadă din 2025, o diminuare de aproximativ 16 %.

Pe litoralul Egeei, Bodrum, Marmaris și Kușadası atrag vizitatori interesați de plaje, porturi, restaurante și excursii spre Efes. Istanbulul este ales pentru vacanțe urbane, monumente, croaziere pe Bosfor și piețe comerciale; Cappadocia și Pamukkale rămân pe lista circuitelor culturale, de aventură și tratament.

Gastronomie și divertisment

Bucătăria turcească înseamnă kebab, pide, pește, aperitive meze și dulciuri precum baclavaua cu fistic, sarailiile, künefe sau rahatul turcesc, numit lokum. Ceaiul servit în pahare mici și cafeaua turcească sunt prezente în piețe, la terase și cafenele. În stațiunile de litoral, programul poate include sporturi nautice, spectacole în hoteluri și plimbări cu ambarcațiuni; la Istanbul, vizitele culturale se îmbină cu cumpărăturile.

Aur, mirodenii și suveniruri

Marele Bazar din Istanbul este cunoscut pentru bijuterii din aur și argint, covoare, haine și accesorii din piele, textile, ceramică și lămpi din sticlă colorată. Bazarul Egiptean este asociat mirodeniilor, ceaiurilor, fructelor uscate și dulciurilor. Printre obiectele caracteristice se află vasele pictate, săpunurile cu ulei de măsline și amuletele albastre nazar, în formă de ochi.

La întoarcerea în România din Turcia, scutirea de taxe pentru cumpărături necomerciale este limitată, în general, la 430 de euro pe călător cu avionul sau vaporul și la 300 de euro pe celelalte căi de transport. Pentru bijuterii de valoare mare trebuie verificate formalitățile vamale.

Distribuie

Despre autor

Ion Oroles Manolache
Ion-Oroles Manolache

Jurnalist

Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.

Abonează-te la newsletter

Primește cele mai importante știri direct în inbox.

Prin abonare, ești de acord cu politica de confidențialitate.

Citește în continuare