Gospodăriile tradiționale din satele românești ar putea avea reguli mai simple pentru producția locală, gastronomie și serviciile turistice. Un memoriu transmis pe 6 noiembrie către trei ministere propune simplificarea procedurilor de autorizare, a fiscalității și a controalelor.
Propunerea pornește de la situația familiilor care vor să îmbine agricultura cu gastronomia, ghidajul turistic, meșteșugurile ori alte servicii pentru vizitatori. Potrivit inițiatorilor, regulile administrate de instituții diferite îngreunează extinderea activității unei gospodării și pot duce la suprapunerea controalelor și obligațiilor fiscale. Memoriul este inițiat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și platforma România Tradițiilor Creative, împreună cu mai multe organizații active în domeniul patrimoniului și dezvoltării rurale.
Un exemplu este Punctul Gastronomic Local (PGL), unde gazdele pregătesc și servesc mâncare după rețete specifice zonei, folosind în principal ingrediente locale. Legea nr. 412/2023 permite servirea a cel mult 15 persoane simultan. Memoriul urmărește corelarea legislației PGL cu regulile pentru micii producători și pentru alte activități desfășurate la sat, păstrând cerințele aplicabile siguranței alimentelor.
Aceste dificultăți au fost discutate și la un atelier organizat pe 28 octombrie în satul Mila 23, din Delta Dunării. Potrivit AGERPRES, participanții au semnalat că legislația este interpretată diferit de autoritățile de control și au cerut reguli de aplicare adaptate activității Punctelor Gastronomice Locale.
Memoriul propune stabilirea unor reguli comune pentru micii producători și Punctele Gastronomice Locale, inclusiv pentru alimentele artizanale și conservele produse în cantități mici. În sectorul pescuitului, memoriul propune simplificarea procedurilor de cumpărare a peștelui direct de la pescarii autorizați, inclusiv în Delta Dunării, precum și stabilirea unor reguli pentru descărcarea capturilor proprii.
O altă direcție vizează satele traversate de trasee pedestre de interes național, precum Via Transilvanica. Inițiatorii vor reguli care să încurajeze deschiderea unor servicii locale de masă, cazare și activități pentru vizitatori. Propunerile vizează și clarificarea statutului meșteșugarilor și artizanilor, precum și extinderea sistemelor de certificare folosite în ecoturism și patrimoniu către alte activități desfășurate în mediul rural.
Memoriul face legătura între aceste activități și rețelele de ecoturism deja dezvoltate în regiuni precum Colinele Transilvaniei, Ținutul Zimbrului, Țara Hațegului sau Delta Dunării.
La elaborarea memoriului au contribuit experți și organizații precum Muzeul ASTRA, WeWilder și Asociația WhyWeCraft. Printre organizațiile partenere și susținătoare se numără Asociația de Ecoturism din România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Asociația Tășuleasa Social.
Lista semnatarilor îi include pe Teodor Frolu, fondatorul platformei România Tradițiilor Creative și cofondator al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, pe Ivona Patzaichin-Rusu, Andrei Blumer, Alin Ușeriu și Ciprian Ștefan, directorul Muzeului ASTRA, alături de specialiști în gastronomie, patrimoniu și dezvoltare locală.
În ultimii ani, organizațiile au dezvoltat proiecte care leagă turismul de patrimoniul rural. În 2026, Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 a anunțat finalizarea restaurării a opt case tradiționale din Chilia Veche, Periprava, Jurilovca și Vișina, deschise vizitatorilor din 20 august. Platforma România Tradițiilor Creative a recunoscut, până în iulie, 21 de Puncte Gastronomice Locale drept păstrători ai patrimoniului comunităților lor.
Memoriul este adresat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Inițiatorii cer organizarea unei întâlniri pentru constituirea unui grup de lucru coordonat de Ministerul Agriculturii, la care să participe și reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, ANAF, ANSVSA și Agenției Naționale a Zonei Montane.
Grupul ar urma să identifice modificările legislative necesare, să stabilească activitățile și categoriile de operatori vizate, precum și un calendar de lucru. Memoriul poate fi semnat în continuare pe site-ul România Tradițiilor Creative.
Despre autor
Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.
Abonează-te la newsletter
Prin abonare, ești de acord cu politica de confidențialitate.
Citește în continuare
Munții, pădurile de foioase și satele din Transilvania își schimbă vizibil peisajul în lunile de toamnă. Este o perioadă bună pentru fotografie, pentru că lumina devine mai moale, iar culorile cresc în intensitate. Momentul de „vârf” nu este același peste tot: altitudinea și vremea influențează ritmul îngălbenirii și al înroșirii. În aceste condiții, o excursie foto se planifică luând seama la detalii.
