Știri din Turism

18 propuneri care ar putea schimba turismul românesc

Vouchere de vacanță de 1.000 de lei, impozite reduse la jumătate pentru unitățile turistice sezoniere de pe litoral și reguli noi pentru administrarea plajelor. Sunt trei dintre cele 18 măsuri propuse de Federația Patronatelor din Turismul Românesc pentru stoparea declinului și relansarea turismului. Solicitările au fost transmise Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului pe 30 octombrie 2026.

Ion Oroles Manolache

De Ion-Oroles Manolache

5 minute de citit

Plajă din Mamaia
Stațiunea Mamaia, pe litoralul Mării Negre. Printre propunerile FPTR se află reorganizarea administrării plajelor și măsuri pentru extinderea sezonului turistic. Foto: Răzvan Socol

Inițiativa vine pe fondul scăderii numărului de turiști români cazați în țară. În primele opt luni ale anului, sosirile acestora în structurile de cazare au scăzut cu 1,4% față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce totalul sosirilor, incluzând turiștii străini, a crescut cu 0,7%, potrivit INS. Cinci dintre propuneri au fost prezentate premierului la întâlnirea din 26 octombrie cu reprezentanții Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR). Pachetul cuprinde facilități fiscale, modificări legislative și măsuri de reorganizare a administrării turismului.

Vouchere, fiscalitate locală și raportări

1. Vouchere mai mari pentru bugetari. FPTR solicită prelungirea schemei pentru cel puțin cinci ani și creșterea valorii anuale de la 800 la 1.000 de lei. În 2026, beneficiarii din instituțiile publice trebuie să aibă salariul de bază net de cel mult 6.000 de lei.

2. Vouchere și în mediul privat. Firmele plătitoare de impozit pe profit ar putea finanța vouchere de 1.000 de lei dintr-o parte a plafonului fiscal destinat sponsorizărilor: maximum 25% din acest plafon și cel mult 5% din impozitul datorat. FPTR estimează preliminar aproximativ 700.000 de beneficiari, cifră dependentă de eligibilitatea angajatorilor. Mecanismul ar reduce încasările fiscale potențiale, fără o alocare bugetară directă.

3. Registru digital pentru apartamente turistice. Gazdele ar primi un număr unic de înregistrare, afișat inclusiv pe platformele de rezervări. Registrul ar comunica date autorităților fiscale și locale. FPTR invocă Regulamentul UE 2024/1028, aplicabil din mai 2026; numărul de înregistrare este diferit de certificatul de clasificare.

4. Impozite înjumătățite pentru unități sezoniere. Pentru clădirile și terenurile utilizate în activitatea turistică sezonieră pe litoral, federația propune o reducere de 50%. Sunt vizate în special unitățile construite pentru funcționarea sub șase luni pe an. Măsura ar diminua veniturile locale, motiv pentru care FPTR sugerează analizarea compensării de la bugetul central.

5. Raportarea automată a turiștilor. Datele din programele de gestiune hotelieră ar urma să fie transmise o singură dată, securizat, către autoritatea pentru turism, Institutul Național de Statistică și Ministerul Afacerilor Interne, în limitele atribuțiilor fiecăruia. Federația cere reluarea proiectului de interoperabilitate cu Serviciul de Telecomunicații Speciale.

TVA, plaje și activități turistice

6. Menținerea TVA redus. FPTR solicită păstrarea cotei de 11% pentru serviciile de cazare și alimentație publică eligibile, indiferent de evoluția cotei standard. Patronatul avertizează asupra posibilelor efecte ale unei majorări asupra prețurilor, ocupării forței de muncă și conformării fiscale.

7. Reguli noi pentru plaje. Propunerea prevede simplificarea închirierii sectoarelor, un regim de tranziție pentru contractele existente și reorganizarea administrării, cu implicarea primăriilor, hotelierilor și organizațiilor de management al destinației. FPTR cere acces gratuit la plajă, dotări sanitare și o nouă sectorizare aplicabilă din 2027, precum și avizare simplificată pentru amenajările provizorii.

8. Alte tarife pentru muzica ambientală. Remunerațiile pentru muzica difuzată în hoteluri ar fi calculate în funcție de ocuparea efectivă, în locul capacității totale. FPTR solicită diferențierea și după localitate ori categoria restaurantului, precum și posibilitatea achitării printr-un singur colector, cu aprobarea instituției competente pentru drepturile de autor.

9. Sezon estival mai lung. Hotelierii ar urma să poată concesiona, închiria sau, unde legea permite, cumpăra mai ușor terenuri ale autorităților locale aflate lângă unitățile clasificate, pentru piscine, locuri de joacă și alte servicii de agrement care ar putea atrage turiști și în extrasezon.

10. Reguli pentru ghizii de scufundări. Federația propune analizarea introducerii în Clasificarea ocupațiilor din România a unei ocupații separate pentru ghidajul subacvatic recreativ, cu cerințe de pregătire și certificare. Solicită și aplicarea măsurilor pentru turism subacvatic prevăzute în strategia națională pentru zona costieră.

11. Promovarea României în China. Un program comun al ministerului și operatorilor ar viza turiștii chinezi interesați de stațiuni balneare, patrimoniu, servicii medicale, sate și litoral. FPTR semnalează întârzieri în obținerea vizelor turistice, pe care le consideră un obstacol în atragerea vizitatorilor.

Reorganizare, promovare și clasificare

12. Grup de lucru pentru legislație. Ministerul ar urma să revizuiască împreună cu patronatele normele de clasificare și licențiere, legislația plajelor, regulile pentru terenurile învecinate hotelurilor și cadrul organizației naționale de management al destinației.

13. Departament pentru politici publice. FPTR cere o structură specializată în cadrul Direcției Generale Turism, responsabilă de evaluarea legislației și elaborarea proiectelor normative, înaintea verificărilor juridice și a procedurilor de avizare.

14. Anunțuri turistice numai pentru unități clasificate. Booking, Airbnb și alte platforme ar urma să nu mai promoveze structuri fără clasificare turistică. Separat, ANAF ar trebui să coreleze informațiile primite prin sistemul european DAC7 pentru identificarea veniturilor nedeclarate din cazare.

15. Reguli mai stricte pentru organizațiile de destinație. Federația solicită planuri de promovare pe piețe și destinații, verificarea organizațiilor de management al destinației (OMD) și sancțiuni pentru stațiunile care nu inițiază înființarea unei OMD până la sfârșitul lui 2026. Alternativele propuse sunt retragerea statutului turistic sau eliminarea, din 2027, a dreptului de a institui taxa de promovare.

16. Urgentarea proiectului PL-x 50/2025. FPTR cere Parlamentului finalizarea legii care facilitează înființarea OMD-urilor, inclusiv prin reducerea pragurilor bugetare. Proiectul s-a întors la Camera Deputaților după cererea de reexaminare a președintelui.

17. Actualizarea organismelor consultative. Sunt cerute ordine de ministru pentru Consiliul Consultativ al Turismului, Consiliul de Brand Turistic Național, Comisia de Dialog Social și comisia care avizează organizațiile de management al destinației.

18. Clasificarea apartamentelor prin declarație. Certificatele pentru garsoniere și apartamente turistice ar urma să fie eliberate pe baza declarației proprietarului, fără verificarea prealabilă la fața locului. FPTR argumentează că procedura ar economisi timp și resurse administrative.

Foto: Razvan Socol, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons

Distribuie

Despre autor

Ion Oroles Manolache
Ion-Oroles Manolache

Jurnalist

Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.

Abonează-te la newsletter

Primește cele mai importante știri direct în inbox.

Prin abonare, ești de acord cu politica de confidențialitate.

Citește în continuare